19 Iulie 2007 – ION BOZAC: „O ALTĂ LUME“ (Ion Constantinescu)

 

„Când vii de la Petrova cu trenul înspre Cluj, după Salva, intri parcă într-o altă lume. Până atunci, puteai vedea succesiunea monotonă a deluşoarelor şi micilor şesuri ale podişului transilvan, rareori acoperite cu câteva petice de zăpadă în această iarnă blândă şi secetoasă“. Aşa îşi începe scriitorul Ioan Bozac romanul intitulat „O altă lume“. O descriere demnă de pana lui Minai Sadoveanu, Liviu Rebreanu sau Geo Bogza.

Deşi nu este la prima carte publicată, presa l-a cam ocolit. Şi cred că, în parte, şi din vina sa. Astăzi, când tot felul de neaveniţi se dau de ceasul morţii să iasă în faţă, cei exagerat de modeşti, precum doctorul Ioan Bozac, în ciuda virtuţilor literare cu care sunt hărăziţi rămân în umbră. Şi volumul „O altă lume“ atestă din plin harul autorului.

Romanul reprezintă o transpunere în plan literar a destinului a doi tineri medici, soţ şi soţie, pulverizaţi cu brutalitate la periferia civilizaţiei, în ultimii ani ai „epocii de aur“, de o societate ce sfidează criteriile oricăror valori, zdrobind vise, spulberând năzuinţi. Ajunşi în topul celor mai buni, după şase ani de eforturi sisifice, dar şi graţie inteligenţei cu care au fost dotaţi, cei doi medici, Bogdan şi Ileana Ardeleanu, în urma a tot felul de argumente, dar şi a unor reglementări legislative absurde, sunt aruncaţi într-o circumscripţie sanitară aproape uitată de lume. Aici, luând contact cu adevărata faţă a satului românesc, se conving şi mai mult de discrepanţa dintre vorbele şi realitatea mult trâmbiţatei orânduiri socialiste. Condiţiile în care sunt obligaţi să lucreze şi să trăiască sunt complet inadecvate. Lipseşte aparatura, lipsesc medicamentele, dispensarul ca şi locuinţa medicilor, sunt improprii destinaţiei pe care o au. Singurul lucru autentic din Petrova sunt sătenii cu necazurile, limitele, rarele şi micile lor bucurii. Nu toţi, fiindcă există şi excepţii. E vorba de primarul Dulău, un ins uns cu toate alifiile, care cere doctorului Ardeleanu, nici mai mult nici mai puţin, decât să-l interneze la nebuni pe „unchiul“ Vişovan, care îl tot întreabă pe primar când are de gând să dea în vileag crima comisă de o rudă a sa.

Aruncat fără menajamente de vârtejul vieţii, într-o lume ce-i este complet străină, dar şi credincios jurământului său profesional, doctorul Ardeleanu continuă să lupte cu răul, fie că acesta îmbracă forma bolii sau a nimicniciei omeneşti şi în acelaşi timp să viseze. Viaţa lui se împarte între cabinet, scris, familia fărâmiţată de plecarea sa la post şi încercările de a reveni în oraşul natal pentru a-şi putea împlini proiectele profesionale.O ocazie nesperată îi vine în ajutor: urmarea unui curs de pregătire iniţiat în scopul creării unor case de naştere la sate. Aşa că evenimentele din decembrie 1989 îl găsesc la Cluj, la o clinică de ginecologie. Ce a însemnat pentru el acest lucru, aflăm din ultima parte a cărţii.

Inspirată din tragica realitate a României comuniste, prezentând destinele unor generaţii apăsate de sentimentul frustării, duplicităţii şi nelegiuirii, pentru că fiecare dintre noi se poate recunoaşte în cei doi medici, şi pe deasupra şi realizată la înalt nivel artistic „O altă lume“ se impune ca o lectură ce ar fi păcat să fie ocolită.

ION CONSTANTINESCU