Mai 2010


Cărturarul vâlcean, promotorul cultural şi scriitorul Costea Marinoiu este din nou în librării cu un studiu  intitulat Istoria cărţii vâlcene-şcoala de la Râmnic(1705-1830),apărut la Editura Offsetcolor,Rm.Vâlcea,2008.Carte primită cu dedicaţia: Domnului Al.Florin Ţene,în semn de preţuire pentru nobila activitate ce o desfăşuraţi pe ogorul culturii româneşti.Cu respect,Costea Marinoiu,20 februarie 2009,Rm.Vâlcea.Am specificat acest lucru pentru a consemna faptul că această carte am primito în cadrul unei frumoase manifestări culturale , şi de înaltă ţinută spirituală, organizată , printre alţii,şi de acest inimos scriitor  în colaborare cu Forumul Cultural al Râmnicului şi Biblioteca Judeţeană Vâlcea Antim Ivireanu , dedicată unui alt scriitor vâlcean , Petre Petria.

Cartea ,de care facem vorbire , structurată în nouă capitole:Predoslovie,Râmnic,veche tiparniţă românească,Şcoala de la Râmnic,Cărturarii,Literatura,Tezaur de înţelepciune,Circulaţia cărţilor,Catalogul cărţilor tipărite la Râmnic(1705-1830) şi Bibliografie selectivă ,se constituie în tabloul focului sacru al cărţii ce arde pe meleagurile vâlcene de mai multe secole pentru iluminarea neamului ,cum frumos scrie autorul în Predoslovie. >>>>

Anunțuri

După dublul debut cu haiku din 2007 în lucrările colective Scoici de mare / Sea shells şi Antologia congresului de haiku, 1-5 iunie 2007/ Haiku Congress Book, Haiku Colection, apărute la Editura Ex Ponto din Constanţa, poeta Anastasia Dumitru publică prima carte de haiku şi haibun la prestigioasă Editură Europolis, carte inspirat intitulată Cântecul lirei/ La chanson de la lyre/ Song of the Lyre. Haikuurile apar în română, engleză şi franceză. Traducerile în engleză sunt realizate de Alexandra-Flora Munteanu, Mihaela Sterescu şi de autoare, iar cele în franceză de Luiza Vlad. Cartea a fost realizată în cadrul Proiectului Internaţional Interculturalitate Româno-Japoneză,  prilejuit de  sărbătorirea a 50 de ani de la reluarea relaţiilor diplomatice dintre România şi Japonia, proiect ce face parte din Programul Cultural ,,Japan Danube Friendship Year 2009”. De remarcat faptul că acest proiect este înscris în calendarul activităţilor educative ale profesorilor de haiku din întreaga lume. >>>>

”Joc monoton” este un roman de aventuri sentimentale în linia capodoperei lui Ibrãileanu aduse,aici, la zi, atât din punct de vedere al tehnicii literare cât şi al moralităţii : avem în carte nu o Adela, ci patru :Lavinia,Xenia, Simona, Miriana. Alecsit, protagonistul cvadrupului amor, are câte un fel de dragoste pentru fiecare din ele. Are naivitatea necesară pentru ca, practic, să nu înşele, să nu îşi parceleze inima şi sexualitatea, ci sã treacă elegant sau cu nonşalanţă barbară de la una la altă membră a haremului personal;fiecare din ele suferă de ceea ce se numeşte personalitate accentuată. Între ele, Lavinia este mai echilibrată, mai aproape de normalitate:profesoară de română şi autoare, între altele, a unui roman al cãrui nume m-a fãcut iniţial sã zâmbesc :”Cârtiţa cu bretele”.”Lavinia era o tipă remarcabilă, uimitoare prin precizie, prin ton, prin stil”, ne spune interpusul romancierului, Alecsit. >>>>

Noul volum de versuri al Poetului autentic (tot mai orficizat, în ultimele sale scrieri) şi profesorului de Filosofie adjudean, PAUL SPIRESCU, Eu, adică umbra mea (Ed. Andrew, Focşani, 2009), este a patra apariţie editorială autonomă a artistului (după Metafizica lacrimei, Strigăt clandestin şi Domnule Judecător!).

Închinarea cărţii se face, patetic, către un mare şi regretat poet dispărut al Vrancei: „Se închină această carte Umbrei din Cer a poetului Constantin Ghiniţă”.

Tripartiţia cărţii ascunde mistica Treimii, dar şi depăşirea dublului umbrei, prin „trei” al Revelaţiei – drumul fiind dinspre frigul funebru către mistica umbrei, prin care se poate dobândi Revelaţia lumii de dincolo, a „dublului celesto-hristic” al lumii terestre – intermediarul transfigurator fiind „nomen”-ul/verbum-ul magic al Poeziei: I- Povestiri despre frig (30 de poeme); II – Est in nomina (26 de poeme);    III – Eu, adică umbra mea (22 de poeme). >>>>

Recent a văzut lumina tiparului o valoroasă lucrare elaborată de Prof.univ.dr. Dumitru Burghelea, cu titlul ’’Probleme actuale ale Ecopolitologiei şi Dreptului românesc’’, care se înscrie în aria exigenţelor, a cerinţelor societăţii informaţionale contemporane, fiind concepută şi realizată, într-o viziune interdisciplinară. Autorul, personalitate de prestigiu a vieţii ştiinţifice şi publicistice din Iaşi şi Chişinău, jurist şi ecolog de notorietate, consacrat, porneşte de la relaţia indisolubilă dintre Ecopolitologie şi Drept, demonstrând faptul că nu putem asigura protecţia mediului înconjurător, numai pe cale educaţională, mai ales când este vorba de O.N.G.-uri, ca mari poluanţi, ci este necesară şi implicarea Dreptului, a normelor juridice bazate pe constrângere, pe sancţiune. Este adevărat că ’’Dura lex, sed lex’’, dar experienţa universală arată că o societate armonioasă, trebuie să îmbine normele morale, educaţionale, cu cele juridice, întemeiate pe răspundere. >>>>

O carte halucinantă, o carte şocantă, o carte care a schimbat lumea, “Fantasmele erotice ale femeilor” impresionează încă de la primele pagini printr-un ton ferm şi cu toate astea lipsit de aroganţă. Aşa cum mulţi poate au presupus eronat, volumul nu este doar o altă carte scrisă de o feministă frustrată, ci este una dintre lucrările de referinţă ale mişcării revoluţionare care a demonstrat la începutul anilor 80 că diferenţele dintre bărbaţi şi femei nu sunt, cel puţin în universul sexual, chiar atât de mari. Probabil că femeile care vor citi această carte vor zâmbi regăsindu-se în multe dintre poveşti în timp ce bărbaţii, în marea lor majoritate, vor avea un şoc refuzând să creadă, cel puţin la început, că partenerele lor se pot gândi la astfel de lucruri în timpul unui act sexual.

Volumul este alcătuit din mărturiile unui număr impresionant de femei, care reuşesc să acopere prin varietate întreg spectrul social. Demasificarea celor intervievate nu oferă cărţii un caracter ştiinţific, însă îi sporeşte credibilitatea şi ne face să credem că această cercetare este una autentică şi edificatoare pentru a izola anumite patternuri în comportamentul sexual al femeilor. >>>>

Motto: Amintirile, aşa cum mi-au fost relatate, năvălesc asupră-mi ca un torent. Au prea multă realitate în ele, o junglă a realităţii, frumoasă  şi dureroasă Ca într-un vis îmi imaginez secolele trecute…”

Vavila Popovici este autoarea a numeroase volume de versuri şi proză. Printre acestea se numără „Singurătatea clipelor târzii”, „Noapte de iarnă”, „Piticul din ceaşca de cafea”, „Îngerul scrie poemul”, „Jurnalul unei veri”, „Mai sunt bărbaţi buni”, „Jurnal american” sau „Ultima piruetă”. Totuşi, între atâtea tomuri semnate cu numele ei, unul singur conţine în titlu cuvântul „carte”. „Cartea mamei” se detaşează între scrierile Vavilei Popovici ca o creaţie specială,  ca o Carte a cărţilor, ca o carte de căpătâi, de o certă valoare sentimentală. >>>>

Pagina următoare »