28 Iunie 2007 – ARHIM. VENIAMIN MICLE: „GENEALOGIA FAM. MICLE“, Mănăstirea Bistriţa, 2006 (Goia Eugen)

„Nemurirea oamenilor s-ar stinge, de nu ar avea lucrurile trecute“’ (M. Costin).

Din sânul Bisericii noastre, de-a lungul timpului, s-au ridicat teologi, ierarhi, preoţi-călugări şi mireni, care prin lumina „Cuvântului dumnezeiesc“, au făcut din strămoşii noştri adevăraţi trăitori ai mesajului divin. Un astfel de preot-călugăr este şi arhim. Veniamin Micle de la Mănăstirea Bistriţa Olteană, autor a patruzeci de cărţi şi a câteva sute de articole, tratând teologie, spiritualitate şi istorie naţional-bisericească. Acum, după o muncă asiduă de peste şapte ani, ne dăruieşte a 41-a carte, intitulată Genealogia familiei Micle, apărută sub îngrijirea autorului, în tipografia personală.

Este o adevărată sărbătoare a spiritului să citeşti în zilele noastre asemenea lucrare: o istorie trăită cu întreaga fiinţă şi scrisă cu cerneala inimii, cuvintele mergând drept la suflet. Stilul şi cuprinsul cărţii sunt într-adevăr o hrană sufletească pentru cititor, pagini de mari bucurii intelectuale ce ilustrează un cărturar competent în cercetarea trecutului istoric. Cuvintele sunt bine gândite şi concluziile exprimate limpede. Forma cărţii corespunde conţinutului: hârtie de calitate, tiparul select; coperta I ilustrează, pe un pergament de epocă, blazonul de înnobilare a familiei Micle, în culori.

Cartea începe cu un Cuvânt înainte, urmat de un temeinic Studiu introductiv, ce serveşte ca bază de înţelegere corectă a subiectului tratat, în care autorul face o succintă prezentare a fenomenului nobiliar al românilor transilvăneni, cu insistenţă asupra celor din Maramureş, patria de obârşie a familiei Micle. Urmează opt capitole, unde luăm cunoştinţă despre: Ascendenţii familiei Micle; Familia Micle, în comitatul Maramureş; Ioan Micle, liber baron de Şugatag; Liber baronul Ioan Micle, în Ţara Chioarului; Nobilii Micle, în Ţara Chioarului; Migrarea unor membrii ai familiei Micle din Surduc-Copalnic; Personalităţi marcante din familia Micle şi Aria de răspândire a familiei Micle. Lucrarea se încheie cu opt Tabele genealogice, primul cuprinde Ascendenţii cnezului Giula din Giuleşti, cel mai vechi fiind Eustachiu, voievod al Transilvaniei, atestat în anii 1172 şi 1182. Nu lipsesc Indicele de nume şi de locuri.

Temeinicia lucrării se constată din vasta documentaţie. Bibliografia selectivă numără peste o sută de titluri, dar cele 1112 note de subsol arată că au fost consultate aproximativ 230 de studii. Documentaţia a fost culeasă din arhive şi biblioteci, precum şi de pe teren, intrând chiar în posesia unor manuscrise inedite, referitoare la tematica abordată. Autorul, recunoscut pentru capacitatea logică de analiză şi sinteză a documentelor istorice, reuşeşte, în mod strălucit, să reconstituie ramura genealogică a unor reprezentanţi ai familiei Micle, până în vremea noastră.

Arhimandritul Veniamin Micle se bucură de a fi descendentul acestei vechi familii nobile din Maramureş. Străbunicul său, Ioan Micle de Şugatag, ridicat la cel mai înalt rang nobiliar de regele Matei Corvin al Ungariei, s-a stabilit în localitatea Surduc-Copalnic din Ţara Chioarului, în anul 1477. Un capitol important al cărţii tratează despre Personalităţi marcante din familia Micle, unde întâlnim şi pe prof. Ştefan Micle, soţul lui Veronica Micle, precum şi cel privind Aria de răspândire a familiei Micle, de unde se constată vitalitatea acestei ramuri nobiliare din Maramureş, întâlnită aproape în toate zonele ţării, dar cu precădere în Transilvania, purtând numele „Micle“ sau „Miclea“.

Lăsând cititorului bucuria de a descoperi noi date istorice din trecutul „Familiei Micle“, trebuie totuşi să remarcăm că această lucrare este de o mare valoare, citind-o cunoşti un „Om“ de mare nobleţe, de la care se poate învăţa nu numai „istorie“, dar şi ştiinţa de a trăi frumos.

O carte de o aşa anvergură istorică necesită, ca să fie scrisă, o putere de muncă rar întâlnită, o impresionantă documentaţie. O carte nu se scrie singură, se scrie cu trudă; de multe ori cu lumina zorilor ivită în geam. Cartea Părintelui arhimandrit Veniamin, la fel ca celelalte, sunt o adevărată lecţie de istorie naţională şi bisericească. Prin glasul său vorbeşte istoria Părintele este un munte de cultură şi un vulcan de spiritualitate românească; pe drept cuvânt, îl putem asocia galeriei marilor bărbaţi de la cumpăna sfârşitului şi începutului de veac contemporan.

Citind cartea, deducem un mesaj transmis generaţiilor prezente: Să ducem mai departe, în timp, imensa bogăţie spirituală a neamului, măreţia de netăgăduit a ceea ce am fost, suntem şi vom fi. Dacă vom păstra cu sfinţenie aceste comori scumpe, pe care neamul nostru le-a păstrat secole de-a rândul, vom şti de unde venim, cine suntem şi unde mergem. Aşa ne vom păstra frumuseţea sufletului.

Un înţelept a spus: „O carte bună este ca o pâine care satură pe toţi“; acest dar îl are şi cartea arhimandritului Veniamin Micle.

Mă alătur şi eu celor care preţuiesc şi iubesc sincer pe acest nobil călugăr; îl felicit şi mă bucur din toată inima de această reuşită a vieţii Prea Cuvioşiei Sale.

(Cartea se poate procura de la autor – Mănăstirea Bistriţa, corn. Costeşti, jud. Vâlcea, cod. 24 7116 – prin trimiterea a 33 lei Ron).

Preot GOIA EUGEN, Câmpeni