Despre Petru Comarnescu nu s-a vorbit îndeajuns, personalitatea sa multilateral revărsată  spre varii domenii nu şi-a găsit în istoriile literare un ecou pe măsură. După cum e bine ştiut, destinul fiecărui scriitor în parte e croit într-un anume fel, nici cu Petru Comarnescu, soarta nu a fost prea generoasă dacă ne gândim la realizările unor colegi de generaţie şi succesul de care s-au bucurat aceştia, evident nu numai în ţară (Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Emil Cioran). Şi când ne gândim că au pornit împreună şi că forţele creatoare de care încă de timpuriu Comarnescu a dat dovadă îl plasau în primul rând al excepţionalei generaţii ’30, atunci înţelegem şi mai bine nostalgia ascunsă în spatele rândurilor confesive din masivul său jurnal, publicat în 2003. >>>>

Anunțuri