Editura bucureşteană Univers ştiinţific dăruieşte publicului amator de poezie clasică un volum semnat Tudor Opriş cu titlul: Sonetele iubirii fără moarte apărut în anul 2007. Cleopatra Lorinţiu afirmă în Prefaţă, că dintre toţi autorii de sonete din literatura română, „măcar 10-15 au reţinut atenţia istoriei literare”, iar autorul de care vorbim este unul dintre aceştia. Dintre argumentele alese, sunt menţionate: „o nouă viziune… muzicalitatea versurilor, specific românească… bogăţia şi expresivitatea lexicului… îndrăznelile metaforice şi eleganţa discursului liric”.

Despre tematica versurilor, recenzentul Pavel Perfil spune că acestea „dau expresie filigranată Erosului cel fără vârstă”, Ioan Mazilu-Crângaşu afirmă că ele „surprind prin prospeţimea şi modernitatea scriiturii”. Ştefan Augustin Doinaş notează în 2002 că „tensiunea emoţională şi originalitatea ideilor metaforizate… prefac fiecare piesă într-o adevărată bijuterie lirică”, autorul Tudor Opriş fiind un adept „al sonetului petrarchist şi eminescian”, căruia îi conferă „o strălucire modernă adecvată sensibilităţii şi muzicalităţii specific româneşti”. În fine, Radu Cârneci constată în metrica sonetelor sale: „o surprinzătoare acurateţe şi forţă de comunicare şi emoţionare”.

Mic poem în formă fixă, cu reguli extrem de precise, de un rafinament stilistic accesibil doar celor iniţiaţi, sonetul poate fi apreciat la adevărata sa valoare numai după o lectură atentă şi reluată în mai multe rânduri, mai ales în stări sufleteşti favorabile meditaţiei la problemele esenţiale ale vieţii.

Un prim capitol al cărţii conţine sonete ce au ca temă centrală Predestinarea. Alegem din primele două versuri ale sonetului un fragment adresat celei menite să-i fie alături în lupta neostenită pentru a-şi împlini destinul:

„Din miile de Eve de pe glob

Pe tine te-am ales…” >>>Florin Contrea>>>

Anunțuri