”Acest studiu este o încercare de a pune exrerienţele trăite de bărbaţii şi femeile din Italia şi România, care, indiferent de motiv, au fost consideraţi un pericol pentru sistemele politice care conduceau pe atunci destinele “ţărilor care au suferit, în consecinţă, un tratament aspru şi inuman, în contextul mai amplu al acelor crime contra umanităţii care mai sunt, sau cel puţin ar trebui să fie, una din preocupările noastre principale azi” (p. 22). Astfel îşi prezintă autorul, în Introducere (p. 21 – 40), volumul Mărturii de după gratii. Experienţe române şi italiene, apărut la Editura Sedan, în anul 2007, volum care impresionează nu numai prin dimensiune (însumează 464 de pagini, peste 280 de note la cele 13 capitole, o listă de bibliografie extinsă pe 20 de pagini) ci, îndeosebi, prin multitudinea şi gravitatea aspectelor tratate. Autorul utilizează, cu siguranţă şi dexteritate, o informaţie uriaşă.

Michael H. Impey este profesor le University of Kentucky, Lexington, USA, şi, în acelaşi timp, după cum îl caracterizează profesorul Mircea Borcilă de la Universitatea “Babeş – Bolyai”, în densul Cuvânt înainte din deschiderea volumului, ”unul dintre cei mai importanţi exponenţi ai studiilor româneşti din Statele Unite şi din întreaga lume” (p. 5). Teza lui de doctorat este despre opera lui Tudor Arghezi, dar a scris şi despre Marin Preda, Augutin Buzura, Nicolae Breban, Alexandru Ivasiuc, Ana Blandiana, Gabriela Melinescu, Tristan Tzara etc.

Traducera volumului este realizată de profesorul Dan Brudaşcu de la Universitatea “Avram Iancu” a cărui colaborare cu autorul este, dincolo de traducere, foarte importantă. Dan Brudaşcu i-a sugerat autorului teme deosebit de grave din istoria suferinţelor românilor supuşi comunismului cum sunt: deportarea forţată a românilor din Bucovina de Nord în Siberia, deportările din Banat în Bărăgan, interzicerea Bisericii Greco-Catolice, persecutatrea mişcării Oastea Domnului şi altele. De asemenea, i-a facilitat legătura cu persoane, organizaţii şi pubicaţii semnificative din România în domeniul abordat în carte. (Despre deportările românilor, din zonele ocupate de URSS, în Siberia autorul apreciază că ”aceste deportări masive (…) pot fi descrise doar drept crime clective împotriva umanităţii”- p. 10). >>>Voicu Lăscuş>>>

Anunțuri