Există între cele două războaie mondiale o tradiţie în rândul intelectualilor din mediul rural să abordeze şi creaţia literară. În scopul promovării acesteia au existat reviste şi edituri, destul de cunoscute, care au ţinut aprinsă flacăra culturii din acest mediu atât de reflectat în literatura română. Nu puţine sunt acele reviste şi edituri, care au pus umărul la iluminarea săteanului, cum ar fi: “Cugetarea”, “Cartea şcoalelor”, “Patria”, “Transilvania”, “Unirea”, “Viaţa socială”, “Cuget românesc” şi multe altele.

Având în vedere ceea ce scria Bielinski că: “Dacă un popor posedă forţe interioare, n-are de ce să se îngrijească de originalitatea sa naţională: ea se va manifesta de la sine ca şi natura”, putem afirma că vâna creativităţii neamului nostru nu a dispărut şi că ea va dăinui chiar dacă tăvălugul integrării europene şi cel al globalizării va trece peste noi.

Spunea în primul capitol al istoriei sale Eugen Lovinescu: “cum nu reprezintă valori absolute, ci valori relative, li-teratura unui popor nu trebuie studiată în fixitatea unei idei platoniciene, ci în mobilitatea ei: nu există o ştiinţă a literaturii, ci o istorie a ei, care n-o cercetează prin raportare la un imutabil ideal estetic, ci prin raportare la momentul istoric, adică la congruenţa tuturor factorilor sufleteşti ce i-au determinat stilul”.

Din acest punct de vedere, am abordat romanul “revelaţia” de Alexandru Cristea, aflat la a 3-a ediţie, şi apărut la Editura “Euro Graph”, Cluj-Napoca, 2006, cu o prefaţă de Al. Florin Ţene.

Inclus în “Personalităţi române şi faptele lor” de Constantin Toni Dârţu, autorul acestui roman a ucenicit publicând poezii, articole, eseuri şi proză în diferite ziare şi reviste, inclusiv la unele posturi de radio.

Romanul “Revelaţia”, este radiografia unor destine angrenate în circuitul social al vieţii, cu toate complicaţiile pe care le presupune acesta: reîntoarcere din armată, greutăţi şi chiar dramă fami-lială, criza morală şi sentimentală. Eroul romanului, Alex, trăieşte momente de tensiune sufletească urcând frământările sale până la poemul în proză. >>>Al. Florin Ţene>>>

Anunțuri